| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
miercuri, ianuarie 11, 2006
Pentru toti iubitorii de frumos de "adevar" ddati un click pe Radu Becus ...... blogul "mentorului" meu in de-ale calculatoarelor. :)
LeCtZii de MoRaLa
LeCtZii de MoRaLa
Lectia 1:
---------
Un tip intra sub dush exact in momentul in care nevasta sa iese din
cada. Subit, se aude soneria din casa. Dupa o discutzie scurta in
care sa se decida care dintre ei sa mearga sa raspunda, femeia
cedeaza, se inveleste intr-un prosop de baie, coboara scarile si
deschide usa de la intrare. Era Bob, vecinul de palier. Inainte sa
poata spune un cuvant, Bob o intrerupe:
- Iti dau $800 pe loc daca lasi sa cada prosopul de baie cu care
esti acoperita.
Putin mirata, femeia ezita cateva secunde, dupa care desface prosopul
si ramane goala in fata lui Bob. El o priveste din cap pana-n picioare,
dupa care ii intinde 8 bancnote de $100. Surprinsa de aceasta
intamplare, dar multzumita de mica avere pe care tocmai o facuse in
mai putzin de 2 minute, femeia urca si intra din nou in baie. Sotul
sau, care era inca sub dus, o intreaba:
- Cine-a fost?
- Bob, vecinul nostru de palier.
- Ah, perfect. Tzi-a dat cei $800 pe care mi-i datora?
Morala: Daca impartasitzi la timp partenerilor dumneavoastra
informatziile critice relative la credit si la riscuri,
putetzi evita o proasta publicitate.
Lectia 2:
---------
La volanul masinii sale, in drum spre biserica, un preot trece pe
langa o calugaritza care mergea pe jos. Se opreste si se ofera sa
o duca pana la manastire. Ea accepta, urca in masina si,
incrucisandu-si picioarele, lasa la vedere o pereche de pulpe superbe.
Preotul nu se poate abtine si, tot fixand picioarele tinerei
calugaritze, pierde pentru cateva momente controlul autovehicolului.
Dupa ce reuseste sa stapaneasca din nou masina, pune dintr-odata mana
dreapta pe picioarele maicutzei. Ea il priveste si spune:
- Parinte, va amintitzi Psalmul 129?
Rusinat, preotul se retrage subit si-si prezinta scuzele. Putin mai
incolo, din nou incurajat de tentatzie, profita de schimbarea vitezei
pentru a incepe din nou. Si maicutza, il apostrofeaza prompt:
- Parinte, va amintitzi Psalmul 129?
Parintele roseste din nou din cap pana-n picioare si retrage din nou
mana de pe picioarele pasagerei, balbaind
- Imi pare rau, sora, trupul imi este foarte slab.
Ajung la manastire, calugaritza coboara din masina fara sa spuna un
cuvant, si-i arunca o ultima privire plina de intzelesuri. Preotul
se grabeste catre prima Biblie pe care o gaseste si cauta Psalmul
129:
"
Mergi mai departe, cauta intotdeuna sus si-ti vei gasi gloria.
"
Morala: La munca, fitzi intotdeauna bine informatzi pentru ca altfel
riscatzi sa ratatzi ocazii unice.
Lectia 3:
---------
Un agent, un angajat la birou si un director de personal ies impreuna
de la munca la pranz si, cum mergeau ei catre un mic restaurant sa ia
masa, gasesc intr-un morman de gunoaie o lampa cu ulei veche. O freaca
si un duh iese la lumina.
- De obicei eu implinesc 3 dorintze dar, cum voi suntetzi 3, am sa va
implinesc cate una la fiecare.
Angajatul de la birou intra repede in fatza gesticuland:
- Eu, eu! Vreau sa fiu pe o plaja alba din Bahamas, intr-o vacantza care
sa nu se termine niciodata, si fara sa am griji care sa ma impiedice
cumva sa ma bucur de frumusetzea vietzii.
Nici nu termina bine si puf! angajatul dispare imediat. Agentul iese si
el in fatza:
- Eu, eu! Eu vreau sa savurez o "pina colada" pe o plaja din Tahiti
impreuna cu femeia visurilor mele.
Si puf! si agentul dispare.
- E randul tau, spuse duhul uitandu-se la directorul de personal.
- Vreau ca astia doi sa fie inapoi la birou pana se termina ora de masa.
Morala: Lasatzi intotdeauna superiorul (ierarhic) sa-si exprime primul
dorintzele.
Lectia 1:
---------
Un tip intra sub dush exact in momentul in care nevasta sa iese din
cada. Subit, se aude soneria din casa. Dupa o discutzie scurta in
care sa se decida care dintre ei sa mearga sa raspunda, femeia
cedeaza, se inveleste intr-un prosop de baie, coboara scarile si
deschide usa de la intrare. Era Bob, vecinul de palier. Inainte sa
poata spune un cuvant, Bob o intrerupe:
- Iti dau $800 pe loc daca lasi sa cada prosopul de baie cu care
esti acoperita.
Putin mirata, femeia ezita cateva secunde, dupa care desface prosopul
si ramane goala in fata lui Bob. El o priveste din cap pana-n picioare,
dupa care ii intinde 8 bancnote de $100. Surprinsa de aceasta
intamplare, dar multzumita de mica avere pe care tocmai o facuse in
mai putzin de 2 minute, femeia urca si intra din nou in baie. Sotul
sau, care era inca sub dus, o intreaba:
- Cine-a fost?
- Bob, vecinul nostru de palier.
- Ah, perfect. Tzi-a dat cei $800 pe care mi-i datora?
Morala: Daca impartasitzi la timp partenerilor dumneavoastra
informatziile critice relative la credit si la riscuri,
putetzi evita o proasta publicitate.
Lectia 2:
---------
La volanul masinii sale, in drum spre biserica, un preot trece pe
langa o calugaritza care mergea pe jos. Se opreste si se ofera sa
o duca pana la manastire. Ea accepta, urca in masina si,
incrucisandu-si picioarele, lasa la vedere o pereche de pulpe superbe.
Preotul nu se poate abtine si, tot fixand picioarele tinerei
calugaritze, pierde pentru cateva momente controlul autovehicolului.
Dupa ce reuseste sa stapaneasca din nou masina, pune dintr-odata mana
dreapta pe picioarele maicutzei. Ea il priveste si spune:
- Parinte, va amintitzi Psalmul 129?
Rusinat, preotul se retrage subit si-si prezinta scuzele. Putin mai
incolo, din nou incurajat de tentatzie, profita de schimbarea vitezei
pentru a incepe din nou. Si maicutza, il apostrofeaza prompt:
- Parinte, va amintitzi Psalmul 129?
Parintele roseste din nou din cap pana-n picioare si retrage din nou
mana de pe picioarele pasagerei, balbaind
- Imi pare rau, sora, trupul imi este foarte slab.
Ajung la manastire, calugaritza coboara din masina fara sa spuna un
cuvant, si-i arunca o ultima privire plina de intzelesuri. Preotul
se grabeste catre prima Biblie pe care o gaseste si cauta Psalmul
129:
"
Mergi mai departe, cauta intotdeuna sus si-ti vei gasi gloria.
"
Morala: La munca, fitzi intotdeauna bine informatzi pentru ca altfel
riscatzi sa ratatzi ocazii unice.
Lectia 3:
---------
Un agent, un angajat la birou si un director de personal ies impreuna
de la munca la pranz si, cum mergeau ei catre un mic restaurant sa ia
masa, gasesc intr-un morman de gunoaie o lampa cu ulei veche. O freaca
si un duh iese la lumina.
- De obicei eu implinesc 3 dorintze dar, cum voi suntetzi 3, am sa va
implinesc cate una la fiecare.
Angajatul de la birou intra repede in fatza gesticuland:
- Eu, eu! Vreau sa fiu pe o plaja alba din Bahamas, intr-o vacantza care
sa nu se termine niciodata, si fara sa am griji care sa ma impiedice
cumva sa ma bucur de frumusetzea vietzii.
Nici nu termina bine si puf! angajatul dispare imediat. Agentul iese si
el in fatza:
- Eu, eu! Eu vreau sa savurez o "pina colada" pe o plaja din Tahiti
impreuna cu femeia visurilor mele.
Si puf! si agentul dispare.
- E randul tau, spuse duhul uitandu-se la directorul de personal.
- Vreau ca astia doi sa fie inapoi la birou pana se termina ora de masa.
Morala: Lasatzi intotdeauna superiorul (ierarhic) sa-si exprime primul
dorintzele.
joi, noiembrie 24, 2005
discutie intre 2 viitori TCM-isti
Muri ti-am luat-o inainte :)
1. EGO'IST, -Ă, egoisti, -ste, adj. (Adesea substantivat) Stăpânit de egoism; determinat de egoism, care denotă egoism.
2. Egoist ≠ altruist, marinimos
3. EGO'IST adj. meschin. (Interese ~.)
4. ego'ist adj. m., pl. ego'isti; f. sg. ego'istă, pl. ego'iste
5. EGO'I//ST ~stă (~sti, ~ste) 1) Care ţine de egoism; propriu egoismului. Interese ~ste. 3) si substantival Care este pătruns de egoism; plin de egoism.
1. EGO'ISM s.n. Atitudine de exagerată preocupare pentru interesele personale si de nesocotire a intereselor altora.
2. Egoism ≠ altruism
3. EGO'ISM s. (înv.) siniubire. (De un ~ feroce.)
4. ego'ism s. n.
5. EGO'ISM n. Trăsătură morală care pune mai presus de toate interesele personale; iubire excesivă de sine.
1. EGO'IST, -Ă, egoisti, -ste, adj. (Adesea substantivat) Stăpânit de egoism; determinat de egoism, care denotă egoism.
2. Egoist ≠ altruist, marinimos
3. EGO'IST adj. meschin. (Interese ~.)
4. ego'ist adj. m., pl. ego'isti; f. sg. ego'istă, pl. ego'iste
5. EGO'I//ST ~stă (~sti, ~ste) 1) Care ţine de egoism; propriu egoismului. Interese ~ste. 3) si substantival Care este pătruns de egoism; plin de egoism.
1. EGO'ISM s.n. Atitudine de exagerată preocupare pentru interesele personale si de nesocotire a intereselor altora.
2. Egoism ≠ altruism
3. EGO'ISM s. (înv.) siniubire. (De un ~ feroce.)
4. ego'ism s. n.
5. EGO'ISM n. Trăsătură morală care pune mai presus de toate interesele personale; iubire excesivă de sine.
vineri, octombrie 14, 2005
dex...teh....pentru TCM 5 in special
TEHNOLOGÍE, tehnologii, s.f. 1. Ştiinţă a metodelor şi a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, operaţiilor etc. utilizate în scopul obţinerii unui anumit produs. –
TEHNOLÓGIC, -Ă, tehnologici, -ce, adj. Care se referă la tehnologie, care ţine de tehnologie; de tehnologie.
TEHNOLÓG, -Ă, tehnologi, -ge, s.m. şi f. Specialist în tehnologie.
TÉHNI//CĂ ~ci f. 1) Totalitate a uneltelor şi a mijloacelor de muncă, perfecţionate în cursul dezvoltării istorice a omenirii, care permit obţinerea de bunuri materiale. 2) Ansamblu de procedee şi deprinderi folosite într-un anumit domeniu de activitate. ~ de interpretare muzicală. 3) Totalitate a maşinilor, mecanismelor şi aparatelor aflate în întrebuinţare. ◊ ~ de luptă totalitate a mijloacelor de luptă cu care sunt dotate forţele armate ale unei ţări. [G.-D. tehnicii]
TEHNOLÓGIC, -Ă, tehnologici, -ce, adj. Care se referă la tehnologie, care ţine de tehnologie; de tehnologie.
TEHNOLÓG, -Ă, tehnologi, -ge, s.m. şi f. Specialist în tehnologie.
TÉHNI//CĂ ~ci f. 1) Totalitate a uneltelor şi a mijloacelor de muncă, perfecţionate în cursul dezvoltării istorice a omenirii, care permit obţinerea de bunuri materiale. 2) Ansamblu de procedee şi deprinderi folosite într-un anumit domeniu de activitate. ~ de interpretare muzicală. 3) Totalitate a maşinilor, mecanismelor şi aparatelor aflate în întrebuinţare. ◊ ~ de luptă totalitate a mijloacelor de luptă cu care sunt dotate forţele armate ale unei ţări. [G.-D. tehnicii]
luni, octombrie 10, 2005
ScOaLa ViRtUaLa (masini de frezat....TCM, TPR, MU,.....)
sCoAlA vIrTuAla
TCM
TPR
MU
........
cuprins:
CAPITOLUL I. PROPRIETATILE SI INCERCARILE METALELOR SI ALIAJELOR
CAPITOLUL II. TEHNOLOGIA PRELUCRARII METALELOR PRIN DEFORMARE PLASTICA
CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA TURNARII METALELOR SI ALIAJELOR
CAPITOLUL IV. TEHNOLOGIA SUDURII SI A IMBINARII PRIN LIPIRE
CAPITOLUL V. TEHNOLOGIA PRELUCRARILOR PRIN ASCHIERE
3. Procedee de aschiere
3.1. Strunjirea
3.1.1. Strunguri
3.1.2. Cutite pentru strunjire
3.1.3. Regimul de aschiere la strunjire
3.2. Gaurirea
3.2.1. Burghie pentru gaurire
3.2.2. Regimul de aschiere la gaurire
3.3. Adâncirea
3.4. Alezarea
3.5. Filetarea
3.6. Frezarea
3.6.1. Constructia frezelor
3.6.2. Masini de frezat
3.6.3. Regimul de aschiere la frezare
3.7. Rabotarea si mortezarea
3.7.1. Masini-unelte de rabotat
3.7.2. Masini unelte de mortezat
3.7.3. Cutite folosite la rabotat si mortezat
3.7.4. Regimul de aschiere la rabotare si mortezare
3.7.5. Fortele de aschiere si puterea in procesul rabotarii si mortezarii
3.8. Brosarea
3.8.1. Masini-unelte pentru brosare
3.8.2. Scule de brosare
3.8.3. Regimul de aschiere la brosare
3.9. Rectificarea
3.9.1. Scule de rectificat
3.9.2. Masini-unelte de rectificat
3.9.3. Regimul de aschiere la rectificare
3.10. Netezirea fina a suprafetelor
CAPITOLUL VI. TEHNOLOGIA PRELUCRARILOR PRIN PRESARE LA RECE
CAPITOLUL VII. TEHNOLOGIA TAIERII MATERIALELOR METALICE
1.
CAPITOLUL VIII. TEHNOLOGII NECONVENTIONALE DE PRELUCRARE A METALELOR
CAPITOLUL IX. TEHNOLOGIA PRELUCRARII MATERIALELOR NEMETALICE
1. Tehnologia materialelor si a produselor din lemn
2. Tehnologia sticlei si a produselor din sticla
3. Tehnologia cauciucului si a produselor din cauciuc
4. Tehnologia materialelor plastice si a produselor din materiale plastice
4.1. Presarea
4.2. Extrudarea
4.3. Filarea
4.4. Calandrarea
4.5. Turnarea
4.6. Sudarea
5. Tehnologia azbestului
6. Tehnologia pielii
CAPITOLUL X. COROZIUNEA SI PROTECTIA ANTICOROZIVA
CAPITOLUL XI. CONTROLUL TEHNIC AL CALITATII PIESELOR
CAPITOLUL XII TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A MATERIALELOR MINERALE
1. Procedee si tehnologii de prelucrare a bazaltului
1.1 Procedee si tehnologii primare de prelucrare a bazaltului
1.1.1 Turnarea bazaltului
1.1.2 Sinterizarea bazaltului
1.1 3 Pulverizarea termica a bazaltului (bazaltizarea)
1.2 Procedee si tehnologii secundare de prelucrare a bazaltului
1.2.1 Debitarea bazaltului
1.2.2 Gaurirea bazaltului
1.2.3 Strunjirea bazaltului
1.2.4 Rectificarea bazaltului
1.2.5 Honuirea bazaltului
1.2.6 Lepuirea bazaltului
BIBLIOGRAFIE
TCM
TPR
MU
........
cuprins:
CAPITOLUL I. PROPRIETATILE SI INCERCARILE METALELOR SI ALIAJELOR
CAPITOLUL II. TEHNOLOGIA PRELUCRARII METALELOR PRIN DEFORMARE PLASTICA
CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA TURNARII METALELOR SI ALIAJELOR
CAPITOLUL IV. TEHNOLOGIA SUDURII SI A IMBINARII PRIN LIPIRE
CAPITOLUL V. TEHNOLOGIA PRELUCRARILOR PRIN ASCHIERE
3. Procedee de aschiere
3.1. Strunjirea
3.1.1. Strunguri
3.1.2. Cutite pentru strunjire
3.1.3. Regimul de aschiere la strunjire
3.2. Gaurirea
3.2.1. Burghie pentru gaurire
3.2.2. Regimul de aschiere la gaurire
3.3. Adâncirea
3.4. Alezarea
3.5. Filetarea
3.6. Frezarea
3.6.1. Constructia frezelor
3.6.2. Masini de frezat
3.6.3. Regimul de aschiere la frezare
3.7. Rabotarea si mortezarea
3.7.1. Masini-unelte de rabotat
3.7.2. Masini unelte de mortezat
3.7.3. Cutite folosite la rabotat si mortezat
3.7.4. Regimul de aschiere la rabotare si mortezare
3.7.5. Fortele de aschiere si puterea in procesul rabotarii si mortezarii
3.8. Brosarea
3.8.1. Masini-unelte pentru brosare
3.8.2. Scule de brosare
3.8.3. Regimul de aschiere la brosare
3.9. Rectificarea
3.9.1. Scule de rectificat
3.9.2. Masini-unelte de rectificat
3.9.3. Regimul de aschiere la rectificare
3.10. Netezirea fina a suprafetelor
CAPITOLUL VI. TEHNOLOGIA PRELUCRARILOR PRIN PRESARE LA RECE
CAPITOLUL VII. TEHNOLOGIA TAIERII MATERIALELOR METALICE
1.
CAPITOLUL VIII. TEHNOLOGII NECONVENTIONALE DE PRELUCRARE A METALELOR
CAPITOLUL IX. TEHNOLOGIA PRELUCRARII MATERIALELOR NEMETALICE
1. Tehnologia materialelor si a produselor din lemn
2. Tehnologia sticlei si a produselor din sticla
3. Tehnologia cauciucului si a produselor din cauciuc
4. Tehnologia materialelor plastice si a produselor din materiale plastice
4.1. Presarea
4.2. Extrudarea
4.3. Filarea
4.4. Calandrarea
4.5. Turnarea
4.6. Sudarea
5. Tehnologia azbestului
6. Tehnologia pielii
CAPITOLUL X. COROZIUNEA SI PROTECTIA ANTICOROZIVA
CAPITOLUL XI. CONTROLUL TEHNIC AL CALITATII PIESELOR
CAPITOLUL XII TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A MATERIALELOR MINERALE
1. Procedee si tehnologii de prelucrare a bazaltului
1.1 Procedee si tehnologii primare de prelucrare a bazaltului
1.1.1 Turnarea bazaltului
1.1.2 Sinterizarea bazaltului
1.1 3 Pulverizarea termica a bazaltului (bazaltizarea)
1.2 Procedee si tehnologii secundare de prelucrare a bazaltului
1.2.1 Debitarea bazaltului
1.2.2 Gaurirea bazaltului
1.2.3 Strunjirea bazaltului
1.2.4 Rectificarea bazaltului
1.2.5 Honuirea bazaltului
1.2.6 Lepuirea bazaltului
BIBLIOGRAFIE
joi, octombrie 06, 2005
Un intelectual este o persoană cu un înalt nivel cultural şi/sau ştiinţific, a cărei îndeletnicire comportă în mod esenţial o activitate spirituală (spre deosebire de îndeletnicirile manuale) în domeniul literaturii, artei sau ştiinţei şi care cercetează, analizează şi critică fenomenele sociale şi politice, semnificaţia şi efectele ideilor unei perioade istorice, sau fenomene ale naturii/structuri abstracte, ajungând la concluzii care pot influenţa evoluţia şi dezvoltarea acestora. Caracteristic pentru un intelectual este poziţia lui sceptică faţă de autorităţile spirituale tradiţionale, faţă de norme şi instituţii, pe care nu le tratează totdeauna de pe o poziţie refractară, le recunoaşte însă tendinţele, pe care caută să le canalizeze într-o direcţie voită, corespunzând unei anumite reprezentări asupra lumii. Poate cel mai important atribut al unui intelectual este o gândire conformă cu logica şi ştiinţa, astfel fiind mai puţin tentat să cadă în ignoranţă, demagogie sau bigotism. Un intelectual este de obicei (afară de artişti) un om în căutarea adevărului, care nu poate fi decât ştiinţific, fiind la rândul lui un om de ştiinţă. Poziţia independentă a unui intelectual este bazată pe principii elaborate exclusiv pe cale raţională şi conduce în mod necesar spre non-conformism, având curajul, spre deosebire de ceilalţi, să adopte o atitudine critică, să-şi pună întrebări, să demascheze "adevăruri" larg acceptate, care se dovedesc a fi doar dogme. Totalitatea intelectualilor dintr-o comunitate socială (localitate, ţară sau comunitate de naţiuni) formează intelectualitatea acelei comunităţi, caracterizată prin diversitate.
Cuvântul "intelectual", folosit ca substantiv, referitor la "muncitorul cu mintea" care îşi asumă şi o responsabilitate politică, a fost utilizat se pare pentru prima dată de Georges Clemenceau, referindu-se la "intelectuali" ca Marcel Proust sau Anatole France, care s-au unit cu Émile Zola în apărarea lui Dreyfus.
În regimurile totalitare, de dreapta sau stânga - fără deosebire, intelectualii sunt supuşi terorii ideologiei dominante, pierzându-şi independenţa de gândire, consideraţi chiar inamici ai regimurilor respective.
INGINER
Specialist cu o pregătire tehnică şi teoretică obţinută într-un institut de învăţământ superior, care prestează o activitate tehnică de proiectare, de cercetare, de organizare şi de conducere a proceselor tehnologice dintr-o întreprindere; titlu deţinut de această persoană. – Din it. ingegnere.
ECONOMIST
........................................................
........................................................
........................................................
Cuvântul "intelectual", folosit ca substantiv, referitor la "muncitorul cu mintea" care îşi asumă şi o responsabilitate politică, a fost utilizat se pare pentru prima dată de Georges Clemenceau, referindu-se la "intelectuali" ca Marcel Proust sau Anatole France, care s-au unit cu Émile Zola în apărarea lui Dreyfus.
În regimurile totalitare, de dreapta sau stânga - fără deosebire, intelectualii sunt supuşi terorii ideologiei dominante, pierzându-şi independenţa de gândire, consideraţi chiar inamici ai regimurilor respective.
INGINER
Specialist cu o pregătire tehnică şi teoretică obţinută într-un institut de învăţământ superior, care prestează o activitate tehnică de proiectare, de cercetare, de organizare şi de conducere a proceselor tehnologice dintr-o întreprindere; titlu deţinut de această persoană. – Din it. ingegnere.
ECONOMIST
........................................................
........................................................
........................................................
Studentii de anul V T.C.M. printre care si eu nu am stiut astazi definitia "inginerului" dupa 4 ani de efort de a deveni "inginer" asa ca am cautat si am gasit sa zicem "lumina de la capatul tunelului"
POEZIE DESPRE INGINER
sint inginer si avind la mine in creier
puse in stive numere , masuri ,
ar trebui prin viata sa cutreier
ca un giambas cu scop in umblaturi .
dar s-a brodit , masurile vor rima
din mofturosi diftongi ce ma apasa
de zilnic pus sint sa comit o crima
pe-un petec de hirtie , pe sub masa .
deci ma intreb , cind se va prinde bosul
ca-l fur de bani , ce ascutit jungher
va folosi ca sa disloce osul
ce-a compromis schelet de inginer .
SI NU DOAR ATAT :
INGINER DE CUNOSTINTE
de exemplu cariera de inginer
si inca ceva adica
EXEMPLUL VIU DE VIITOR INGINER
POEZIE DESPRE INGINER
sint inginer si avind la mine in creier
puse in stive numere , masuri ,
ar trebui prin viata sa cutreier
ca un giambas cu scop in umblaturi .
dar s-a brodit , masurile vor rima
din mofturosi diftongi ce ma apasa
de zilnic pus sint sa comit o crima
pe-un petec de hirtie , pe sub masa .
deci ma intreb , cind se va prinde bosul
ca-l fur de bani , ce ascutit jungher
va folosi ca sa disloce osul
ce-a compromis schelet de inginer .
SI NU DOAR ATAT :
INGINER DE CUNOSTINTE
de exemplu cariera de inginer
si inca ceva adica
EXEMPLUL VIU DE VIITOR INGINER
miercuri, octombrie 05, 2005
vineri, septembrie 16, 2005
poze TENARISSILCOTUB
Vizita-ti "daca vreti" ENGLISH ARULGSM ca sa vedeti niste poze cu mine la lucru.."lucru cu carte de munca".


